Răsfăţ de oae sau de oaie?

2
COM
În principiu am vrut să fie un articol uşor pentru o zi răcoroasă de sâmbătă. Ştiu că multora nu le place carnea de oaie, este o chestiune de gust, iar unele gusturi sunt făcute în aşa fel încât să fie acceptate.
Nu vă voi plictisi prea tare şi am să merg exact la subiect: sâmbăta trecută întâmplarea sau mai bine spus nunta m-a făcut să mă aflu în Bacău, aşa că după un lung drum am hotărât să oprim pentru a ne potoli puţin foamea. Domnişoara ce se ocupa de noi a fost extrem de amabilă şi ne-a adus imediat meniurile, însă de pe prima pagină ceva ne-a ieşit în ochi. Jos pe la sfârşitul paginii scria „Răsfăţ de OAE...”, am făcut o poză să vă arăt şi vouă:

A fost unul din lucrurile ce ne-au făcut ziua mai frumoasă, oricum am rămas plăcut surprinşi de calitatea drumurilor din Bacău, merită toate felicitările noastre şi nu numai străzile sunt bune, ci şi oamenii de pe acolo pe care îi îmbrăţişez şi pe care abia aştept să-i revăd.
Pe final o melodie care să vă facă ziua mai frumoasă:




Un final de săptămână plăcut să aveţi ;-)

Ce poţi găsi într-o spălătorie auto?

4
COM
În primul rând poţi găsi o mulţime de maşini ce-şi aşteaptă rândul pentru a deveni mai frumoase decât sunt deja.
O să încep prin a vă spune că nu este vorba despre tipica spălătorie, unde-ţi aduci maşina şi aştepţi ca personalul să facă munca mai grea. Ei bine nu, este vorba de o spălătorie unde poţi să-ţi speli şi singurel maşina. Cum? Păi în primul rând faci rost de anumite monede specifice ce seamănă foarte bine cu cele de un euro, pe care le vei introduce în anumite aparate. Aceste aparate sunt automatizate şi te pot ajuta să-ţi faci maşina lună, atât în interior cât şi în ceea ce priveşte aspectul exterior.
Am ajuns şi eu printr-un astfel de loc acum un an de zile, dar anul ăsta altceva mi-a sărit în ochi. În locul unde unii clienţi îşi curăţă cârpa de praf sau vin să se odihnească preţ de două minute, erau aşezate cuminţi trei tonomate: unul pentru cafea, al doilea pentru băuturi răcoritoare şi cel de-al treilea cu filme „eroice” pentru cei mari.
Stătea el cuminţel acolo în lumina directă a soarelui şi am decis să merg spre el să-i fac câteva poze:




Staţi liniştiţi DVD-urile nu erau la vedere, trebuia să apeşi pe un anumit buton ca să poţi vedea „eroismul”, adică nişte jaluzele verticale se întorceau şi puteai citi titlurile. Sinceră să fiu nu prea înţeleg poziţionarea lui tocmai acolo, stau şi mă gândesc ce femeie/bărbat vine să-şi spele maşina şi pleacă acasă cu un DVD. Oricum am să menţionez şi faptul că era o arie supraveghetă doar cu ajutorul camerelor video, fiind un self-service.
Mi-a plăcut tare mult sloganul lor pe care-l puteţi observa în poza de mai jos:



Se zice că în viaţă cât trăieşti înveţi şi sinceră să fiu am tendinţa să cred că este din ce în ce mai adevărat acest proverb/zicală. Am văzut pe la noi tonomate cu gume (tot pentru oameni mari), acestea fiind poziţionate în cluburi şi am înteles şi de ce. Apoi am mai văzut în Italia tonomate cu periuţă de dinţi şi pastă de unică folosinţă, acestea fiind poziţionate în restaurante. Exemplele pot continua, de la buchete de flori până la ţigări, dar ideea principală pe care vroiam să o subliniez că nu am înţeles poziţionarea lui, de aceea poate veniţi voi cu idei şi mă lămuriţi şi pe mine.
Enjoy it! (la articol mă refeream :) )

P.S.: Am scris „eroice” pentru că nu sunt o fană a traficului adus de astfel de cuvinte.

Notebook MSI EX600X-251EU - tehnologie versus utilitate

4
COM
Zilele trecute în timp ce căutam pe internet un notebook ce să-l înlocuiască pe cel vechi am dat de unul ce mi s-a părut cel puţin drăguţ în ceea ce priveşte raportul calitate-preţ.
Mi-am îndreptat privirea asupra unui laptop MSI. În primul rând beneficiezi de o placă video destul de bună cu memorie dedicată (256 Mb), de asemenea sunetul este excepţional, este un notebook din seria entertainement foarte reuşit. Funcţionează sub XP toate device-urile. Ecranul ACV WXGA este de asemenea foarte bun. Altfel decorativ, design bun, microfon şi webcam încorporate, bluetooth.
Din punctul de vedere a celor ce l-au achiziţionat merge foarte bine, se pliază foarte bine şi în ceea ce priveşte jocurile, iar în cazul în care vreţi Linux, laptopul se poate acomoda şi cu această variantă. În plus făţă de alte variante are tastatura numerică ce poate fi de folos pentru unii utilizatori.
Nu este el un laptop de lux, dar din câte am înţeles stă foarte bine cu sistemul de răcire şi în plus l-am găsit şi la un preţ foarte bun : 1.982,31 RON.
Notebook-ul este uşor de utilizat, iar tastatura este un plus în ceea ce-l priveşte, deşi poate fi supărător pentru unii poziţionarea touchpad-ului . Bateria ţine cam două ore dacă te joci, dar vine şi cu o garanţie de viaţă de doi ani.
Pentru a-l folosi zi de zi, eu zic că este numai bun. Nu arată el să te dea pe spate dar zic eu că pentru Intel Core 2 Duo este destul de bun pentru ceea ce oferă.
Am găsit un fimuleţ ca să-mi fac o idee mai bună asupra modului în care arată :

Lacul lebedelor

0
COM
Acum două săptămâni am fost pentru prima oară la un spectacol de balet pentru că mi s-a spus că trebuie ratat. Drumul până acolo a fost el cam lung, dar a meritat cu desăvârşinţă.
Ajunse în faţa scenei am observat că foarte multă lume foia nişte ziare de prezentare a spectacolului şi cum sunt mai curioasă din fire am decis să rog o domnişoară să-mi dea şi mie unul. Nu ştiam despre ce este vorba şi am început să-l citesc. Am aflat că trupa de balet venea tocmai de la Moscova de la teatrul La Classique, iar managerul este un italian. Dintr-o dată luminile s-au stins şi scena putea fi admirată în toată splendoarea sa, urmând ca balerinii să-şi facă apariţia.
Înainte de a merge la acest spectacol am fost sfătuită să văd despre ce este vorba în piesă şi am să-i sfătuiesc pe toţi ce vor să meargă la un astfel de spectacol să facă la fel, pentru că baletul nu este acelaşi lucru cu teatrul. Dacă pe parcursul unei piese de teatru reuşeşti să-ţi dai seama despre ce este vorba, aici nu poţi pentru că se dansează pe întreaga durată a spectacolului.
Pentru cei ce nu ştiu în ce constă povestea pe baza căruia s-a născut acest frumos spectacol de balet o voi relata în aşa fel încât să nu vă plictisesc:

În castelul prinţului Siegfred, ce împlineşte 21 de ani, regina organizează un bal pentru a-i găsi o soţie, invitând toate tinerele din regat. Tânărul nu se opune dorinţei mamei sale, dar preferă să-şi limpezească gândurile ieşind cu prietenii săi; urmărind un stol de lebede ajunge la un lac, unde asistă la metamorfoza suferită de către lebede ce se transformă în frumoase fete. Cea mai frumoasă este Odette; prinţesa îi explică că vrajă este opera unui mag răutăcios pe nume Rothbart, iar vraja este spulberată doar noaptea pe malurile lacului. Îndrăgostindu-se de Odette, Siegfred îi promite că se vor căsători: promisiunea tânărului, făcută pentru prima oară unei fete, poate desface vraja definitiv. Rothbart ascultă dialogul şi pune la cale un nou plan: o va duce la bal pe fica sa Odile, sosia perfectă a lui Odette, dar opusă în ceea ce priveşte sufletul. La bal "lebăda neagră" îl cucereşte pe Siegfred, care nu-şi respectă promisiunea făcută către iubita lui. Odette şi prietenele sale sunt disperate pentru că nu văd o ieşire din această situaţie; atunci când Siegfred descoperă minciuna, acesta se îndreaptă spre lac şi obţine iertare lui Odette. Acest sentiment atât de puternic învinge răul: Rothbart este învins şi cei doi îndrăgostiţi sunt împreună.

Mă bucur că am văzut această poveste pusă în scenă de către o echipă de profesionişti, pentru că baletul rus este renumit pentru frumuseţea spectacolelor sale.
Această experienţă m-a pus serios pe gânduri, pentru că sinceră să fiu am cam neglijat de ceva vreme teatrul şi am de gând ca în momentul în care va începe stagiunea să mă duc mai des.
Teatrul a fost mai mult o pasiune insuflată de către profesoara mea de limba română din liceu, dânsa ducându-ne aproape în fiecare săptămână la teatru şi ţin să-i multumesc pe această cale. Se pare că de când am ajuns la facultate am început să-mi neglijez această dorinţă şi să o ascund undeva în mine. Cred că mi-a trebuit acel impuls, adică să mai merg iar la teatru pentru a reînvia acea dorinţă latentă.
Sper să vă fi plăcut această incursiune în lumea teatrului şi am să revin cu detalii la începutul stagiunii.
Îmi place foarte mult aceast act:


Pun şi melodia ce poartă acelaşi nume:

Stargate Atlantis - o nouă pasiune

7
COM

De câteva săptămâni am o nouă pasiune insuflată de tatăl meu şi aceasta se numeşte: Stargate Atlantis. Probabil că mulţi dintre voi se aşteptau să fi învăţat să cânt la pian între timp, dar n-am avut nicio ocazie, pentru mine SF-urile erau ceva de genul „mai bine nu”.
A fost nevoie doar de un episod din seria 4 ca să fiu convinsă că acest tip de serial merită o şansă din partea mea şi uite aşa se face că acum am terminat seria unu şi-mi voi îndrepta atenţia către a doua.
Poate o să vă întrebaţi de ce am ales să vorbesc despre el, dar ştiu şi eu poate unuia dintre voi îi voi stârni interesul şi va trage un ochi să vadă despre ce-i vorba. Aşa că am să încep să vă spun câte ceva despre personajele principale:

Rodney – este omul de ştiinţă perfect, dar are un rol ce merge exact la fix, fiind pus mereu în situaţii limită ce-i scoate la iveală latura comică. Este acel tip inteligent şi amuzant în acelaşi timp.
Sheppard – este maiorul frumos, drăguţ, dar care nu va fi nicodată devreme acasă pentru că este mereu ocupat să-i bată pe cei răi. Presupun că este acel tipar pe care majoritatea fetelor l-ar vrea pe lângă casă, nu de alta dar mă găndesc că cineva mai trebuie să mai taie şi o gaină.
Teyla – nu o să apară din primul serial, dar e foarte drăguţă şi cam războinică aşa de felul ei. Probabil că mulţi şi-ar dori o astfel de femeie prin preajmă.
Doctorul scoţian – e cel care nu trebuie niciodată grabit, dar îmi place la nebunie accentul său.
Omul de ştiinţă ceh – dacă-l pui cu Rodney vei vedea că formează cea mai bună echipă. Doar două creiere luminate pot face faţă situaţiilor limită.
Dr. Weir – este ceea ce se numeşte liderul acestei operaţiuni. Are câteva momente mai proaste, dar să ştiţi că e fată bună până la urmă.
Inamicii – păi cei mai răi se numesc „the Wraith” şi ăştia o să rămână mult timp în prim plan, nu vreau să vă stric surpriza şi o să vă las să aflaţi singurei cine sunt şi ce anume fac.

Cam asta a fost o mică parte din distribuţie, sper măcar că v-am făcut curioşi.
Acum că tot am dezvăluit o mică parte din pasiunea mea o să vă urez vizionare plăcută şi un sfârşit de săptămână plăcut.Enjoy!

Cuvinte dezordonate aşezate pe hârtie

3
COM
Ieri am ajuns si eu acasă după o vacanţă minunată, aşa că mi-am dedicat ziua in cinstea mea şi am decis să lenevesc puţin după lungul drum parcurs.
Am revenit şi după cum cred că aţi observat scriu iar cu diacritice, nu e cine ştie ce, dar pe mine una mă face să mă simt mai bine când scriu aşa. În al doilea rând am rămas surprinsă de toropeala de acasă, dacă acum câteva zile puteam sta liniştită şi mă mai şi înveleam când dormeam acum nu-mi suport nici mâna prea aproape de corp (exagerez puţin, dar chiar mi-e cald).
Consider că în această perioadă e o mare aventură mersul cu maxi-taxi. Am intrat ieri în unul şi un val de căldură m-a izbit în faţă, norocul meu a fost că am găsit un loc liber lângă un geam. Cei care au căţeluşi presupun că ştiu cum stau necuvântătoarele cu acel căpuşor mic pe geam şi cu limba pe afară. Nu e cazul cu limba pe afară la mine, dar capul era cât mai aproape de geam.
Recunosc că în ultimul timp am lenevit mult şi simt că viaţa mea se va schimba într-o mică sau mare măsură (asta depinde şi de mine). Zic asta pentru că în viitorul apropiat trebuie să mă angajez, trebuie să încep să fiu mai independentă. Se pare că această lene mi-a afectat ş blogul, dar să ştiţi că am o mulţime de subiecte scrise pe un carneţel ce aşteaptă doar să fie dezvoltate şi scoase la lumină.
Am să scriu mai târziu despre o nouă pasiune a mea. Până atunci vă las cu noua mea melodie de suflet.

Va urez...

5
COM
...un sfarsit de saptamana placut!
Am auzit de curand piesa asta intr-un mare magazin de electronice si nu m-am lasat pana nu am aflat cine o canta. Cand am zis magazin mare am gresit, era imens sau mai bine spus era bucuria piticilor, dar si a voinicilor.
Gata cu vorbaria, las piesa sa spune totul si sper sa va placa si voua:

Videoclipul poate nu frapeaza, dar melodia e draguta.

P.S.: Sunt cu ochii pe voi ;-)

Seara country? Oricand!

2
COM
Acum exact o sapatamana am auzit ca undeva pe langa oras ar avea loc o noua manifestare campeneasca (cum o numesc ei aici) si am decis sa mergem sa vedem despre ce este vorba. Factorul cheie ce a condus mai mult spre curiozitate a fost ca vom putea gusta carne de taur la protap. Stabilisem un punct de intalnire si apoi unul cate unul au inceput sa apara, numai ca intotdeauna trebuie sa existe acel cineva sa-ti strice putin cheful, asa ca am fost nevoiti sa asteptam 35 de minute pentru ca acel personaj sa-si faca simtita prezenta.

In 15 minute am ajuns la locul unde se desfasura aceasta manifestare. Ajunsi acolo am crezut ca nu-mi vad bine ochilor si primul instinct a fost acela de a duce mainile la ochi. Vreau sa va spun ca erau cam 17 mese lungi de 8 metrii pline ochi de lume ce savura preparatele specifice, dupa acea imagine ne-am asezat la coada lunga cam de 5 metrii si am asteptat si iar am asteptat, dar am ajuns intr-un final la casa si am platit comanda. Vestea proasta ne-a spus-o o doamna ce batea la casa: "s-ar putea sa nu mai avem taur la protap, dar in schimb puteti sa va luati gratar mixt de aceiasi valoare". Toti tineam degetele incrucisate, pentru ca niciunul dintre noi nu mai mancase asa ceva.

Gasind intr-un sfarsit locuri la o masa am asteptat sa vina baiatul ce prelua comenzile si i-am inmanat bonul pentru a ne aduce comanda, numai ca s-a intors dupa un minut spunand ca nu mai are delicatesa, dar poate sa ne-o schimbe cu alt preparat. Dupa ce a plecat baiatul, catre cine credeti ca ni s-au indreptat privirile "fulgeratoare"? Exact pe cel care intarziase. Avand in vedere ca am venit sa ne relaxam, ne-am linistit imediat si am mancat un mixt la gratar, care a fost extrem de bun. A doua problema au fost cartofii prajiti pe care nu i-am primit nici dupa ce am terminat de mancat, baiatul care ne servise se pare ca luase o pauza, asa ca am schimbat cartofii pe desert.

Dupa o masa copioasa am mers la cortul in care se dansa muzica country, unde o dansatoare profesionista, invata un grup de 20 de persoane, pasii elementari pentru a putea dansa. Tipa era imbracat conform manifestarii si avea un microfon, exact cum vedeti in filme la salile de gimnastica americane. Mi-a placut tare mult stilul de dans si nu parea prea dificil, asa ca prin public mai dansam si eu.

Italienii astia chiar stiu sa se distreze, au acea relaxare si acel zambet care te destinde imediat. In concluzie, mancarea a fost buna, muzica exceptionala si oamenii din jur plini de buna voie. Sincer mi-as dori sa se organizeze si pe la noi astfel de evenimente, pentru ca sunt chiar distractive.

Cam asa arata o lectie de dans:







O piesa care-mi place mie mult:





Enjoy!

Ce poti sa faci cand ai trei telecomenzi?

2
COM
Pai sa presupunem in primul rand ca detii una bucata televizor, un DVD player si poate si un sistem audio pentru sufletul tau. Deci toate trei au cate o telecomanda.

Fie ca vrei sa te uiti la un DVD sau la un film intotdeauna vrem sa avem in apropiere acel efect ca si cum am fi la cinema si am sta in cel mai comod fotoliu pentru a savura imaginile ce ne trec prin fata. Pentru a putea face acest lucru trebuie sa deschizi sitemul audio si televizorul plus DVD player-ul si in consecinta sa tii cat mai aproape cele trei telecomenzi.


Eu de cateva saptamani ma confrunt cu urmatorul fapt: deschid televizorul si brusc realizez ca nu prea-mi place ce vad, asa ca ma duc imediat sa vad ce DVD-uri am si-l aleg pe cel care-mi place cel mai mult. Ce ma enerveaza cel mai mult? Pai faptul ca trebuie sa car acele telecomenzi dupa mine, iar in cazul in care se intampla ceva nu stiu pe care sa o selectez. Ba se aude prea tare, ba nu se aude, ba apas eu pe butonul gresit si schimb canalul iar DVD-ul saracul de el merge in continuare si sirul evenimentelor ar putea continua cu usurinta.


Cea ce ar trebui sa devina un moment de relaxare, leneveala sau atentie maxima se transforma in schimb in nervi si plangeri la adresa celor care au facut simplele telecomenzi sa devina prea complicate.


Off ce preocupari am si eu, dar cert e ca e o situatie asupra carora si altii au meditat si au plecat in cautarea unui raspuns. Cred ca cel mai simplu ar fi sa achizitionez o super telecomanda care sa ma scoata din aceasta situatie.


Daca stau bine si ma gandesc unii ar putea detine mai multe telecomenzi. Cum? Pai daca ai o combina implicit ai o telecomanda, unele monitoare pentru PC au si telecomenzi sau alte dispozitive electronice.


In concluzie ori te organizezi foarte bine si stii exact unde, ce si cum cauti, ori iti cumperi un dispozitiv special confectionat pentru a pune telecomenzile, ori iti achizitonezi super-telecomanda.

La restaurantul japonez

2
COM
Saptamana trecuta am avut placerea sa merg la un restaurant japonez pentru a incerca si eu pentru prima oara sushi. Nu m-a inspaimantat niciodata ideea de a incerca lucruri noi, pentru ca de-a lungul timpului am descoperit ca unele lucruri se pot dovedi intr-adevar bune.
Am lasat comanda pe seama celui ce a mai incercat mancarea japoneza si la masa au venit trei barcute mari pe care erau diferite tipuri de sushi si sashimi, dar mai interesant s-a dovedit a fi ce era la baza barcutei. Acolo erau doua condimente (ca sa le spun asa), unul verde, care se numeste wasabi si este o pasta foarte picanta ce se amesteca in sosul de soia, dupa care iei cu cele doua betisoare rulourile si le inmoi cu atentie in cel sos pentru ca mai apoi sa le poti degusta in voie. Cel de-al doilea element se numeste zenzere si este defapt ghimber. Am aflat prea tarziu ca trebuie bine inmuiat in sosul de soia si am descoperit care gust de sapun (mie una nu mi-a placut asa de mult).
Sushi in schimb a fost foarte bun si mai ales feliile de peste crud care-l insoteau s-au dovedit a fi delicoase. Sunt sigura ca unii o sa spuna bleah pentru ca e peste crud, dar este vorba despre somon, ton si alti asemenea pesti ce sunt pur si simplu deliciosi.


Al doilea fel pe care l-am gustat a fost peste la cuptor (somon) in sos de soia. Vreau sa va spun ca este pur si simplu delicios. Apoi am mai gustat sushi cu icre de somon, care mi-au amintit foarte mult de pastilutele pe care mi le dadea mama acum ceva vreme si erau pe baza de ulei de peste.
Berea japoneza difera putin de cea chinezeasca prin faptul ca sunt diferite ca si gust, dar totusi este mult mai apropiata de cea obisnuita si a fost chiar buna.

Era sa public articolul si am uitat sa va spun despre betisoare. Daca atunci cand le-am privit pentru prima oara nu-mi confereau incredere ca as putea sa mananc cu ele, am renuntat la furculita si am sesizat ca sunt usor de utilizat daca te invata cineva cum trebuie folosite.

La desert am decis sa merg pe o prajitura mai usoara pentru ca oricat de putin ar parea ca mananci, eu cel putin m-am saturat foarte repede si in consecinta am optat pentru o prajitura cu cocos (in totalitate de cocos) care pur si simplu mi-a dat peste cap papilele gustative.
In concluzie va recomand bucataria japoneza pentru ca mie mi-a plaut in proportie de 95% si cred ca as gasi cu usurinta si alti adepti care sa mi se alature. Sper ca nu v-am facut pofta prea tare.
See you next time! :-)

Intamplari de duminica

8
COM
Saptamana asta am decis sa mergem intr-un mare centru comercial, binenteles ca vroiam sa ma uit dupa o pereche de pantaloni trei sferturi si am gasit unul care mi-a placut si era si la un pret acceptabil. Am decis sa-l probez, dar ducandu-ma in zona de unde l-am luat am vazut ca au un numar mai mare si mi-am zis cu atat mai bine daca o sa-mi fie mai largi (fiind vorba de o pereche de pantaloni sport).
Am luat pantalonii, dar cand am ajuns acasa si i-am probat, m-am uitat pe eticheta din interior si am sesizat ca era un numar mult mai mic decat cel scris pe eticheta de hartie. In acel moment mi-am adus amintea vazusem un anunt pe care-l vazusem in magazin si care spunea ca daca constati o anumita problema in 30 de zile poti schimbi produsul doar daca ai bonul de casa (spre norocul meu il pastrasem).
Duminica am hotarat sa merg sa-i schimb si am si reusit, pentru ca cei de acolo au recunoscut ca putea fi o greseala a celor de la fabrica.
Dupa ce am iesit din magazin am decis sa mergem la Roncato sa vedem ce oferta au in outlet. Ca sa va pot descrie ce s-a intamplat trebuie sa va spun cum era dispus magazinul. Ca in orice alt magazin, vanzatorul are un birou pe care are un calculator sau o casa de marcat. Noutatea (cel putin pentru mine) cinsta in faptul ca erau anumite rafturi pe care erau dispuse genti, iar eu vroiam sa ma uit tocmai la acelea si tocmai atunci baiatul ce se ocupa de magazin vroia sa ajunga la casa. Se facea ca tocmai atunci eu ii stateam in drum. Saracul de el s-a impiedicat si a rupt cheia de la un sertar. Norocul a facut ca sertarul sa fie deschis.
Se pare ca nu prea i-am purtat noroc.
Am ales sa impartasesc aceasta povestioara cu voi pentru ca am niste planuri in ceea ce priveste blogul si va va fi mai usor sa intelegeti schimbarea.
Va multumesc pentru atentie si va mai astept pe la mine ;-)

Riva del Garda - un orasel de vis

2
COM
Am lipsit cateva zile pentru ca m-am mai plimbat putin prin Italia, de data asta singura si folosind ca mijloc de transport trenul reusind totusi sa nu ma pierd. Uite asa am ajuns in nordul Italiei, intr-o bucatica de lume rupta parca din basme ce se numeste Riva del Garda.
Oraselul e situat cumva la capatul unui prea frumos si minunat lac (Lago di Garda) si este vizitat de oameni din toate partile, mai ales de catre cei din Germania, care prefera sa-si faca vacanta prin acele zone si datorita faptului ca se afla in imediata apropiere a Tirolului, unde 89% se vorbeste in limba germana. Totusi am vazut si multi romani pe acolo, veniti in vacanta si m-am bucurat tare mult sa aflu ca unii aleg sa se relaxeze in compania unor peisaje de vis.
Aproape in fiecare an ma duc prin acea zona, dar niciodata nu am fost in plin sezon estival, acum am ramas impresionata (placut) pentru ca plaja era plina ochi de oameni veniti sa faca o „baie de soare” si sa se desfete cu apa clara a lacului. Pentru a va face o imagine mai ampla a zonei am sa va spun ca lacul e inconjurat de munti, iar pe lac stau ca niste lumanarele barcute de toate tipurile, va spun sincer ca este o imagine ce face cat 1000 de cuvinte de-ale mele.
Oraselul este decorat cu turnulete medievale si cu stradute inguste pe care ti-e mai mare dragul sa mergi, mai ales daca-ti iei si o inghetata si savurezi peisajul.


Riva del Garda noaptea



Fiind inconjurat de munti, poti foarte usor sa faci drumetii pe munte, e adevarat ca daca nu ai putin antrenament obosesti usor, dar merita efortul pentru ca de sus se vede oraselul, dar si lacul in toata splendoarea lui.
Am cautat un filmulet mai rasarit pentru ca va arata oraselul si l-am gasit pe acesta:


Eu v-am aratat doar unul dintre orasele, dar va asigur ca si celelalte sunt la fel de „delicioase”.
Daca totusi v-am facut curiosi, va recomand si unul dintre cele mai mari parcuri de distractii din Italia si anume Gardaland. E la o ora distanta de mers cu masina intr-un orasel numit Peschiera del Garda si va recomand un bilet pentru o zi pentru ca sunt destule atractii. Am fost si eu acum vreo cinci ani si cand am plecat mi-a parut rau ca nu am avut timp sa ma dau in toate.

Harta cu oraselele din jurul lacului Garda


Sper sa va fi facut placere mica incursiune in Riva del Garda si de acea va invit sa ascultati si piesa de mai jos. Enjoy!





Morcheeba-Rome Wasn't Built in a Day

Brothers&sisters - un nou serial ce creaza dependenta

0
COM
Zilele trecute am prins pe Italia1 un promo al unui nou serial ce va rula de saptamana viitoare pe acest canal si am zis sa fac mai multe sapaturi asupra acestui nou serial.
Se pare ca am aflat eu mai tarziu despre el, prima lui aparitie pe micile ecrane a avut loc pe 24 septembrie in SUA. Serialul are la baza povestea unei familii, iar printre actori numarandu-se si Calista Flockhart, in trecut protagonista serialului Ally McBeal. Avand in vedere ca este unul nou pentru noi sa speram ca-l vom vedea si pe la noi, oricum in State se bate in audiente cu seriale precum Neveste disperate, Grey’s Anatomy si Lost.
Brothers&sisters are deja doua serii si se filmeaza la cea de-a treia, iar printre actorii se numara:
· Sally Field: Nora Holden Walker
· Calista Flockhart: Kitty Walker
· Dave Annable: Justin Walker
· Balthazar Getty: Thomas "Tommy" Walker
· Rachel Griffiths: Sarah Whedon Walker
· Rob Lowe: Robert McCallister
· Sarah Jane Morris: Julia Walker
· Matthew Rhys: Kevin Walker
· Ron Rifkin: Saul Holden
· Emily VanCamp: Rebecca Harper
· Patricia Wettig: Holly Harper

Avand in vedere ca sunt foarte multi actori cunoscuti, serialul a luat si un premiu Emmy, mai precis actrita Sally Field.
Calista isi va rotunji destul de bine bugetul, pentru ca, atat ea cat si Griffiths, au incasat 200.000 de dolari pentru aparitia din episodul pilot si vor primi cate 100.000 de dolari pentru fiecare episod in care vor juca. In serialul care va fi lansat la sfarsitul acestui an, Calista Flockhart va aparea intr-o ipostaza inedita. Impreuna cu fratele si sora ei, personajul interpretat de Calista trebuie sa-si asume responsabilitatea unei afaceri de familie dupa moartea neasteptata a parintelui lor.
Am gasit un promo ABC din vara anului 2006 ca sa va faceti o idee despre film si am mai pus si un clip cu tema muzicala a serialului.










Sper sa va fi placut :)