Cum arată o zi neagră?




Înafara faptului că te trezeşti alături de persoana iubită, ceea ce este ca o rază de soare în comparaţie cu ce urmează, partea cu datul jos din pat a ridicat câteva probleme în dimineaţa asta. Pur şi simplu îmi doream ca perioada de neleveală, intins şi căscat să nu se mai termine, dar cum aseara nu am avut timp să prepar pachetul, a trebuit să ma dau jos din pat şi să gândesc "zen".



Ce înseamnă să gândeşti "zen"? Păi să vedem, să spune că te duci să-ţi faci cumpărăturile şi persoana xyz îţi intră-n făţă. Cum reacţionezi? Majoritatea se enervează, vorbesc în bărbie sau chiar punctul pe "i". Cum aş reacţiona eu? Mi-aş exprima dezămagirea şi supărarea si l-aş ruga să respecte coada, între timp în mintea mea se anunţă furtună şi apar câteva fulgere şi tunete, dar în tot acest timp îmi menţin calmul şi dacă se poate afişez şi un zâmbet. Cel mai important este să nu te enervezi şi să nu răbufneşti.



Acum că am lămurit şi acest aspect putem să trecem la următoarea etapa. Ne frecam bine la ochi, ne spălăm pe mâini şi pornim spre bucătărie, unde pregătim pachetul, micul dejun şi mai ales cafeluţa.



Mai moţăim puţin pe la televizor, unde peste cine dăm? Peste acelaşi Busu care pe lângă faptul că spune ghicitori de dimineaţă, mai dă şi chics cu prognoza. Ce contează dacă afară stă să vină ploaia şi el spune că nu vor fi averse. E mai simplu să spui că sunt date preluate şi să arunci mâţa peste gard. De ce spun asta? Pentru că făcând o paralelă (pe prognozele meteo) între ProTv şi Antena1 nu ştiu care e mai departe de adevăr. Întotdeauna sunt cel puţin două-trei grade diferenţă.



Se apropie ora opt (întotdeuna îl iau ca reper) şi fug spre dormitor, unde mă schimb, mă aranjez şi trec în listă tot ce trebuie să iau cu mine la servici. Cel târziu la ora 8:20-8:30 sunt la uşă.




Dacă am noroc prind maxi-taxi în staţie, dar astăzi a trebuit să fug după el, drept recompensă am prins un loc pe scaun.



Toate bune şi frumoase, ajung la muncă unde care mai de care căscăm şi vrem înapoi în pat, deci un start numai bun pentru o zi de muncă. Nici măcar calculatorul nu se dovedeşte cooperant, trebuie să aştept cel puţin 10-15 să-şi facă update-ul şi cum cafea nu beau, decid să-mi fac ordine-n hârtiile de pe birou. Dacă este un lucrul pe care nu-l suport, acela este că nu-mi place să-mi văd biroul răvăşit şi plin de hărtii.



Numai bine-mi deschid poşta şi se anunţă o cădere a Internet-ului. O nuuuuuuu!!! Deci nici să muncesc nu pot. Mă reorganizez şi încep să-mi fac ordine-n fişiere. După ce-şi revine şi Internet-ul găsesc poşta plină de mail-uri în care fiecare vrea câte ceva. Rezist eroic în faţa valului de întrebări şi numai bine vine pauza peste mine. Ce drăguţ!!! Mai am patru ore la dispoziţie să termin toată treaba.



Nici cele patru ore nu au fost tocmai liniştite. Ce să mai? Probleme au apărut la tot pasul. Şi toate ca toate mi s-a făcut pofta de îngheţată tocmai cănd începea furtuna. Ce să-i faci? Ţara moare şi baba se piaptănă.



Nimic nu-i mai frumos decât să ajungi acasă să te schimb şi să stai cu picioarele-n sus.



Nu mi-a mai rămas decât să sper că mâine va fi o zi mai bună decât cea de azi.


Daniel Powter - Bad Day








O seara bună vă doresc!

Cu drag,


Ioana



Niciun comentariu: